Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și a intrat în circuitul turistic, din data de 15 iunie. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului „Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.
Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, ce au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.
Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.
Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare a Cetății Capidava s-au încheiat, iar de acum turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.
Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.
Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec. al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin „cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.
Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă „cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.
Conform muzeografului Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei, a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă „satul cetății”.
Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.
Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, ce au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.
Tot de la reprezentanții Muzeului de istorie aflăm faptul că aici găsim „obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, ce nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”.
În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de „artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită „poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.
Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.
Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.
În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.
Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar, erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.
În cadrul cercetărilor, ce au demarat încă din 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.
În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.
Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, construit în perioada romană timpurie.
Acesta a fost ridicat, cel mai probabil, la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.
În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.
Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii `80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă ce susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.
Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.
Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.
Află mai multe detalii despre Cetatea Capidava în reportajul Discover Dobrogea.
Proiectul “Green Tourism Products” (Green Tour Pro) ROBG291 este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională in cadrul Programului Interreg V-A România – Bulgaria.
Valoarea totală eligibilă a proiectului: 498 884.65 euro
Valoarea contribuției UE: 424 850.04 euro FEDR
Conţinutul acestui site nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Inițiatorii site-ului sunt singurii responsabili de informațiile prezentate în site.
www.interregrobg.eu